Avertir le modérateur

02/12/2019

Demontarea unei mari minciuni istorice despre Transilvania și Banat!

De 101 ani, romanii sunt otraviti zi de zi cu o mare minciuna istorica, aceea ca in Transilvania si Banat, traiau in mare prosperitate in imperiul habsburgic sau in regatul maghiar, iar unirea cu Romania a dus la decaderea celor doua provincii, scrie profesorul Petrișor Peiu pe Ziare.com.
Realitatea cifrelor este cu totul alta: Transilvania si Banatul erau o periferie saraca a imperiului austriac si apoi, intre 1867-1918, o periferie si mai saraca a regatului ungar. Pentru cei care imprastie si azi cu obraznicie mitul imperiului civilizator avem, mai jos, un tabel cu nivelurile PIB/locuitor din toate provinciile blestematului imperiu:

Description: PIB Imperiul Habsburgic

 Sursa: Regional Income Dispersion and Market Potential in the Late Nineteenth Century Hapsburg Empire, Max Stephan Schulze, © Max-Stephan Schulze, London School of Economics. November 2007

Sa spunem si cifrele, pentru a nu ramane nicio umbra de indoiala: PIB/locuitor in Transilvania era, la 1910, 1.632 dolari (1990), in vreme ce Austria de Jos avea 3.780 dolari, Boemia 2.782, malul stang al Dunarii 1.900 dolari, malul drept al Dunarii 1.878 dolari, bazinul Dunarii si al Tisei 2.521 dolari, Austria avea o medie de 2.334 dolari, Ungaria avea 1.887 dolari media, iar media imperiului era de 2.164 dolari. Mai sarace decat Transilvania erau doar Galitia, Dalmatia, Bucovina (provincii imperiale) si Croatia-Slavonia (parte a regatului maghiar).

In ciuda tuturor minciunilor care ne manjesc ochii si urechile de zeci de ani, Transilvania si Banatul s-au dezvoltat in timpul si datorita administratiei romanesti, in ultimii 101 de ani. Iata unde ne aflam astazi:

Ungaria are trei macro-regiuni:

a) Kozep-Magyarorszag-Centru, cuprinzand regiunile Budapesta si Pesta

b) Dunantul-Transdanubia, cuprinzand regiunile Kozep-Dunantul- Transdanubia Centrala, Nyugat-Dunantul- Transdanubia vestica si Del-Dunantul- Transdanubia sudica

c) Eszak es Alfold- Marea campie si Nordul, cuprinzand regiunile Eszak-Magyarorszag- Nordul Ungariei, Eszak-Alfold- Nordul marii campii si Del-Alfold- Sudul marii campii.

Description: regiuni Romania UngariaDescription: GDP UE 2017

 Sursa: Extrase din Eurostat

Description: NUTS regiuni Romania

 Transilvania de azi este impartita in doua regiuni de dezvoltare: Centru si Nord-Vest, iar Banatul se afla in regiunea Vest.

Ce constatam? Nivelul de performanta economica este clar superior in toata Transilvania fata de partea de est a Ungariei, fata de partea de sud si fata de regiunea din jurul capitalei Budapesta (adica fata de trei sferturi de Ungaria): daca regiunea Centru are un PIB/locuitor (metodologia PPS - standardul puterii de cumparare) de 60% din media UE, iar regiunea Nord-Vest are un PIB/locuitor (PPS) de 56% din media UE, macro-regiunea Eszak es Alfold (estul Ungariei, practic) are un PIB/locuitor (PPS) de numai 45% din media UE (regiunea Eszak-Magyarorszag- 46%, Eszak-Alfold- 43% si Del-Alfold - 48%). Ba chiar si regiunea Pesta din jurul Budapestei se afla sub nivelul Transilvaniei (53 % din media UE -PIB/locuitor pentru maghiarii de aici)!

Banatul romanesc (regiunea Vest), cu un PIB/locuitor (PPS) de 67% din media UE, depaseste, cu atat mai mult, toate aceste regiuni maghiare.

De fapt, in afara de regiunea Kozep-Magyarorszag din jurul capitalei (care include Budapesta) cu un PIB/locuitor (PPS) de 104% din media UE si de regiunile de la granita cu Austria, Kozep-Dunantul si Nyugat-Dunantul- 63%, respectiv 72%, restul Ungariei nu atinge nivelul de dezvoltare din Transilvania si Banat!

Orasele Transilvaniei si Banatului erau niste biete orasele de provincie pe vremea imperiului austriac si a regatului maghiar, iar modul cum arata astazi se datoreaza covarsitor ultimei sute de ani. Iata cum arata lista marilor orase din regatul Ungariei, confrom recensamantului de la 1910 (sursa: Kogutowicz Karoly, Hermann Gyozo: Zsebatlasz: Naptarral es statisztikai adatokkal az 1914. evre. Magyar Foldrajzi Intezet R. T., Budapest 1913) si ce au ajuns astazi acele orase:

Description: marile orase Romania Ungaria

La 1910, cel mai dezvoltat oras din Transilvania si Banat, Timisoara, nu se afla printre primele 20 din imperiu, iar Clujul nu era printre primele 40.


In cei 101 ani de administratie romaneasca, toate cele patru orase transilvanene din tabelul de mai sus au crescut puternic: Clujul a crescut de 5 ori, Oradea de aproape 4 ori, Aradul de peste 3 ori si Timisoara de aproape 5 ori. Trei din ele (mai putin Aradul) depasesc Debrecen-ul (al doilea oras maghiar astazi) ca populatie, economie, influenta, recunoastere internationala.

Toate patru depasesc Szeged-ul din toate punctele de vedere. Nemaipunand la socoteala ca si Brasovul are aproape 300.000 locuitori (290.167, mai exact), crescand de 6 ori ca marime in ultima suta de ani. Clujul si Timisoara sunt astazi mari centre universitare si economice, indicatorul PIB/locuitor aici fiind depasit, in Ungaria, doar de capitala Budapesta. Oradea si Aradul au o putere economica similara Clujului si Timisoarei.

In Transilvania si Banat, Romania a construit 8 aeroporturi (Cluj, Timisoara, Arad, Satu-Mare, Baia-Mare, Targu-Mures, Sibiu, Oradea). In toata Ungaria sunt 9 aeroporturi.

Tragand linie, putem concluziona ca Transilvania si Banatul s-au dezvoltat in ultima suta de ani, de la niste provincii indepartate si sarace ale imperiului habsburgic sau ale regatului maghiar, la un nivel pe care majoritatea teritoriului maghiar doar il viseaza; prafuitele orasele ardelene de la 1910 au devenit astazi metropole europene, cum in Ungaria nu exista, cu mari universitati, cu economie dezvoltata si cu recunoastere internationala. Szeged si Debrecen, perlele regatului maghiar de odinioara, sunt azi niste orase de talie medie, fara stralucire si cu iz provincial, care nu ar avea loc printre primele 10 orase romanesti. De ce? Simplu: pentru ca in Ungaria, Budapesta sufoca totul in jur. Kozep-Magyarorszag, zona din jurul capitalei maghiare concentreaza jumatate din economia tarii vecine, pe cand la noi regiunea Bucuresti-Ilfov abia detine 27% din economia tarii. Si se mai plange UDMR-ul ca Romania este un stat ultra-centralizat, in care toate resursele se strang la Bucuresti! Cat de ridicole par astfel de lamentari, cand ne uitam la cifre...

Pentru a intelege exact ce drum s-a parcurs din 1918 incoace ii sfatuiesc calduros pe toti criticii administratiei romanesti din Ardeal sa faca un drum pana in Bistrita-Nasaud. In anul 1910, aici era cel mai sarac colt al regatului maghiar. Statisticile de atunci (recensamantul imperial) ne arata aici o zona nedezvoltata, putin populata, lipsita de viata culturala reala, un loc unde urbanitatea nu era deloc marcanta. Mai putin de o sesime din populatie locuia in orase. Bistrita era un targusor cu abia putin peste 13.000 locuitori.

Astazi, Bistrita- Nasaud a ramas un judet mic, muntos, cu o populatie de mai putin 330.000 de locuitori, unul dintre putinele judete transilvane fara aeroport, fara vreo mare companie, lipit de Carpati. Nicio autostrada nu trece pe acolo, niciun proiect de autostrada nu trece pe acolo. Nicio magistrala feroviara importanta. Singurul dar mare pe care Dumnezeu l-a facut bistritenilor este frumusetea ireala a lacului Colibita. Cu toate acestea, drumurile sunt impecabile, iar municipiul Bistrita este unul dintre cele mai curate si mai bine ingrijite orase din Romania. Plang unii dupa gospodarii sasi care au plecat din orasele bistritene? Duceti-va sa vedeti ce au facut gospodarii romani: toate fatadele cladirilor istorice arata impecabil si blocurile lucesc de curatenie, spatii verzi aerisite, ingrijite, monumente istorice refacute, o sumedenie de fabrici, mai mici sau mai mari, dezvoltate de zeci de antreprenori. Cladirile publice sunt toate refacute, splendid renovate.

Bistrita este, astazi, un oras de peste 93.000 locuitori (sursa: Timponline.ro) in care nu simti niciun moment provincia. Viata culturala exista din plin si nu e deloc formala. Doua lucruri fac din Bistrita o experienta exceptionala. Dintre multele monumente istorice care astazi sclipesc a nou, se remarca Palatul Culturii, fosta "Casa asociatiei meseriasilor din Bistrita" (in germana Bistritzer Gewerbeverein), un palat somptuos care gazduieste o sala de spectacole superba, decorata cu un candelabru imens si sali de concerte de camera pline de mici formatii care repeta intr-un entuziasm care numai provincial nu este. Aici au loc spectacole de teatru sau concerte, inclusiv cele ale artistilor locali. Cladirea este spectaculoasa nu datorita arhitecturii, ci datorita unei efervescente culturale incredibile, care nu ar fi fost niciodata posibila la periferia unui imperiu arogant, dar decadent.

Pe de alta parte, modernitatea se arata din plin in cladirea spitalului judetean de urgenta: totul este nou, aparatura este de ultima generatie, cele trei blocuri operatorii sunt intru totul contemporane si, lucrul cel mai important, aici s-au mutat de la Cluj 40 de medici in floarea varstei, care s-au simtit imediat pretuiti. Un simbol al unei Romanii europene, integrate si dezvoltate, acest spital incredibil de nou si de bine pus la punct, unul dintre cele mai bine refacute si dotate spitale din tara.

Asa arata astazi locul cel mai sarac din regatul maghiar de acum 101 ani! Un oras in care nu o sa vezi niciun cersetor. Un judet de talie medie, cu viata culturala, cu industrie electronica si electrotehnica, cu un spital de mileniul III si cu o comunitate de antreprenori si de gospodari de toata isprava. Un succes al Romaniei moderne de care vorbim prea putin. Periferia mica si saracacioasa a regatului Sfantului Stefan s-a transformat, dupa 101 ani, intr-un mod impresionant. Asa arata, oare, un loc supus unei administratii balcanizate si super-centralizate, cum o numesc unii? Cati dintre noi ne mai intrebam cum ar fi aratat acest loc daca ramanea in afara Romaniei, intr-un stat strain si indiferent cu provinciile de granita?

Si daca tot vorbim de Bistrita-Nasaud, sa nu uitam ca, acum 101 ani, unii dintre cei mai importanti romani veneau de aici: Andrei Muresan, Liviu Rebreanu, cel mai influent si mai "european" prozator roman si George Cosbuc, unul dintre cei doi mari poeti ardeleni de dinainte de Unire, pe nedrept minimalizati de dictatura mintilor inguste. Ultimii doi, membri ai Academiei Romane. Cel care ne-a lasat cea mai expresiva traducere a "Divinei Comedii", Cosbuc, ar trebui recitit de sute de ori in ziua de astazi.

 

 
Télécharger toutes les pièces jointes sous forme de fichier .zip
  • image013.jpg
    63.3kB
  • image012.jpg
    17.5kB
  • image015.jpg
    36.3kB
  • image014.jpg
    19.8kB
  • image011.jpg
    75.4kB

 

 


28/11/2019

12th European Space Conference - Registrations are open

 
12th EU Space Conference <spaceconference_mailing@jk-events.com>
À :stefanraducanu@yahoo.fr
 
28 nov. à 11:58
 
 
 
12th European Space Conference - New Decade, Global Ambitions: Growth, Climate, Security & Defence - Brussels - Egmont Palace - 21 & 22 January 2020
 
Register in 2019 and get your Early Bird discount
 
The 12th European Space Conference

Will be a defining event as it will serve to set the scene for the upcoming decade with regards not only to European space Policy it self, but also to many space-related issues, such as "new space", industrial strategy, research & development, AI and quantum, digital security, and defence.

This next edition of our cycle of conferences will count on the presence of the new European decision makers who will be at the helm of this policy for at least the next mandate, and possibly longer. Key areas of interest and debate will be:

  • New framework for European space: launch services, future EU industrial policy
  • R&D and driving innovation, New Space, downstream industry
  • Space and the European Green Deal
  • European strategic autonomy, data security, Cloud and Cybersecurity
  • Space Traffic Management, SST/SSA
  • International cooperation in the space domain
  • Space and defence: new challenges, and the role of space in EU defence initiatives
  • 5G and challenges to telecommunication
 

Among the High level European invited guests*

 
Charles














                                                                                        Michel
Charles Michel

President elect

European Council

David














                                                                                        Maria














                                                                                        Sassoli
David Maria Sassoli

President

European Parliament

Ursula














                                                                                        Von














                                                                                        Der Leyen
Ursula von der Leyen

President elect

European Commission

Etienne














                                                                                        Schneider
Etienne Schneider

Deputy Prime Minister, Minister for Economy & Health

Luxembourg

Karel


                                                                                        Havlicek
Karel Havliček

Deputy Prime Minister, Minister of Industry & Trade

Czech Republic

Frédérique





                                                                                        Vidal
Frédérique Vidal

Minister for Higher Education, Research & Innovation

France

Manuel



                                                                                        Heitor
Manuel Heitor

Minister for Science, Technology & Innovation

Portugal

Annegret

                                                                                        Kramp-Karrenbauer
Annegret Kramp-Karrenbauer

Defence Minister

Germany

Florence

                                                                                        Parly
Florence Parly

Minister for Armed Forces

France

Lorenzo

                                                                                        Guerini
Lorenzo Guerini

Defence Minister

Italy

Thomas

                                                                                        Jarzombek
Thomas Jarzombek

Federal Government Coordinator for Aerospace, Commissioner of the BMWi for the Digital Economy

Germany

Margrethe

                                                                                        Vestager
Margrethe Vestager

Executive Vice-President Designate Europe Fit for Digital Age

European Commission

Frans

                                                                                        Timmermans
Frans Timmermans

Executive Vice-President Designate, European Green Deal

European Commission

Josep

                                                                                        Borrell
Josep Borrell

High Representative of the Union for Foreign Affairs & Security, Vice-President Designate

European Commission

Maroš Šefcovic
Maroš Šefčovič

Vice-President Designate, Interinstitutional Relations & Foresight

European Commission

Thierry

                                                                                        Breton
Thierry Breton

Commissioner Designate for Internal Market, Industry (inc. Space & Defence) & Digital

European Commission

Mariya

                                                                                        Gabriel
Mariya Gabriel

Commissioner Designate for Innovation, Research, Culture, Education and Youth

European Commission

Virginijus Sinkevicius
Virginijus Sinkevičius

Commissioner Designate for Environment, Oceans and Fisheries

European Commission

Johannes

                                                                                        Hahn
Johannes Hahn

Commissioner Designate for Budget

European Commission

Didier

                                                                                        Reynders
Didier Reynders

Commissioner Designate for Justice

European Commission

Jean-Eric

                                                                                        Paquet
Jean-Eric Paquet

Director- General DG RTD

European Commission

Roberto

                                                                                        Viola
Roberto Viola

Director-General DG CONNECT

European Commission

Pierre

                                                                                        Delsaux
Pierre Delsaux

Deputy Director-General DG GROW

European Commission

Adina

                                                                                        Ioana

                                                                                        Valean
Mattias Petschke

Director EU Satellite Navigation Programmes, DG GROW,

European Commission

Nathalie

                                                                                        Loiseau
Nathalie Loiseau

Chair of SEDE Committee

European Parliament

Marian

                                                                                        Jean

                                                                                        Marinescu
Marian Jean Marinescu

Member

European Parliament

Maria

                                                                                        Da

                                                                                        Graca Carvalho
Maria Da Graça Carvalho

Member

European Parliament

Eva

                                                                                        Kaili
Eva Kaili

Member

European Parliament

Isabel

                                                                                        Garcia

                                                                                        Munoz
Isabel Garcia Munoz

Member

European Parliament

Massimiliano

                                                                                        Salini
Massimiliano Salini

Member

European Parliament

Christian

                                                                                        Ehler
Christian Ehler

Member

European Parliament

Angelika

                                                                                        Niebler
Angelika Niebler

Member

European Parliament

Jerzy

                                                                                        Buzek
Jerzy Buzek

Member

European Parliament

Zdzislaw

                                                                                        Krasnodebski
Zdzislaw Krasnodębski

Member

European Parliament

Michael

                                                                                        Gahler
Michael Gahler

Member

European Parliament

Christophe

                                                                                        Grudler
Christophe Grudler

Member

European Parliament

Jan

                                                                                        Dietrich

                                                                                        Wörner
Jan Dietrich Wörner

Director General

European Space Agency

Jorge

                                                                                        Domecq
Jorge Domecq

Chief Executive

European Defence Agency

Carlo

                                                                                        des

                                                                                        Dorides
Carlo des Dorides

Executive Director

GSA

Jean-Loic

                                                                                        Galle
Jean-Loic Galle

President

Eurospace

Check the Conference Website for the detailed programme and its regular updates on the invited speakers.
Click to visit the website

* Invited guests subject to the approval of the new College of Commissioners.

By joining this special 12th edition, you will: -participate in high-level debates, -take advantage of the numerous networking opportunities, -benefit from widespread visibility throughout the Conference
 

If you have received a registration code as a guest partner, please enter it to register.
Please note that the registration for the Conference will be closed on 15th January 2020 at midnight.

 
BECOME A PARTNER OF THE EVENT - For more information, please contact: valentin.lupetti@b-bridge.eu - Tel. : +32 (0)2 231 58 50

You don't want our emails? click here

PĂREREA UNUI ROMÂN STABILIT ÎN OLANDA DESPRE CUM AU OBTINUT " EI" BOGATIE

O parere (veche) despre ...lume

 

 PĂREREA UNUI ROMÂN STABILIT ÎN OLANDA DESPRE CUM AU OBTINUT " EI" BOGATIE

Ce aiurea e mâncarea în Olanda! Și în tot vestul. Numai Italia se salvează, în rest numa’ carton, ca și ăla din care se co...nfecționează cofrajele de ouă. Pământul e și el vai de steaua lui! Ce au vesticii e din furat – colonii și teritorii de la vecini – e la mintea cocoşului.


De ce au colonii? Pentru că s-au dus peste alții la furat, că acasă nu aveau. Românii au avut, așa că au stat cum stau și azi: ca tâmpiții și proştii, ca să-i jefuiască străinii!
Ce e istoria? O poveste cu tâlhari și criminali, aia este! De la Troia, la Războiul din Golf, același rahat: expediții de jaf. Acum câteva sute de ani, vesticii trebuiau să meargă pe mare la furat, azi ne aduc nouă rahaturi pe uscat și cică-s de mâncat… Niște mizerii, dar musai să plătești firma, brandul. 


Cum sună, de pildă: „Cârnați de Turingia”? Au! O mizerie! Dintr-un porc românesc nu poți să faci așa ceva nici din greșeală. Nici un amărât de cartof pai nu au ăia pe acolo – zici că-s peleți. De ciolan afumat nici nu au auzit. Ca urmare, fasolea lor – insipidă oricum! – devine inutilizabilă.

Așa că, mi-am făcut o listă cu ce trebuie adus din România în vestul cel civilizat! Niște zeci de kg de cartofi, 200 kg de burtă de vită, 200 kg de ciolane afumate, saci de mere, ceapă – groaznic! – oală Kuhta, de presiune, morcovi, 30 cutii brânză Năsal (net peste orice au ăștia!), 30 bucăți de brânză Homorod, 500 metri liniari de cârnați, un braț de salam de Sibiu, o canistră de țuică de prune, 50 de table de slănină și… mai văd eu. 


Și îmi bag… în dietele lor de figuranți, de hoți, de zgârciți, care ambalează fiecare cartof în parte, îi dau o denumire pompoasă și de fapt e net inferior celor care se aruncau în spatele aprozarelor lui Ceaușescu! 


Dar… nu ei, „civilizații”, sunt proști! Românii sunt proști. Au vrut „o țara ca afară” – ca afară o să fie! 


Băi mototolilor, fosta armată română cânta : „Nu vom ceda o palmă de pământ, chiar de vom intră-n mormânt!” E cel mai bun pământ din lume. 

De aceea își rescriu istoria toți vecinii noștri, ca să pună laba pe el – și nu numai vecinii. Care parteneriat, care prieteni? Aiurea!
Vine pămpălăul ăla de Charles și își pune ceapă aici și face dulcețuri din fructe adevărate!
Fosta monarhie, aia de-a abdicat pe la pa’șepte, e prezentă și ea aici la furat. Și românii?! Românii… ciotcă la șaorma cu de toate. Stau cu mâna la cosor.

Păi mă, teritoriul acesta este absolut vital! Cică „lapte din Alpi” – un pișat. Vorbe, reclamă! 


Imperiul Roman a venit aici pentru că-și băteau unii călători gura: „În Dacia curge lapte și miere, iar vesela e din aur.”

România există ca țintă fixă pentru orice altă țară sau concern multinațional, nu există prieteni în jocul profiturilor la nivel mondial. 

Vacă de muls, atât și nimic altceva. NI-MIC! Mai mult, țara e locuită de proști ușor de păcălit și manevrat. 

Să fii popor sărac într-o țară ca România, în mod cert nu meriți ceea ce ai!
De ce, m-a întrebat un marinar, deși are ieșire la mare, România nu a însemnat mare lucru în istoria navigatorilor și a vaselor de tot soiul? Căci, în afară de pânzarul moldovenesc, el alte corăbii românești nu știa. Nu galere, nu caravele, nu bricuri, fregate, goelete, baleniere, crucișătoare sau cuirasate, nu portavioane, etc. – nimic în afară de bărci de pescuit și plute pe Bistrița! 


Caravelele portugheze și spaniole au mers la furat până în America. Vikingii au tras la ramele drakkarelor, mânați de foame, tot până în America. 

În 1722, olandezii au descoperit Insula Paștelui și au sărbătorit asta măcelărind populația! 

Evident, primii invadatori planetari sunt englezii. După care vin spaniolii, portughezii, francezii, turcii…
Toți cei care aveau flote. Istoria i-a înregistrat ca descoperitori, dar descoperirile au fost doar inerente în goana lor lacomă după bogățiile lumii. 

În realitate, mergeau la furat! Toată istoria navală este un concurs pentru supremație și descoperirea de noi rute comerciale. 

Mulți și-au frânt gâtul. Olandezii au fost printre cei mai temerari – au forțat Novaia Zemlea (Nova Zembla, cum spun ei) pierzând navele şi întorcându-se acasă doar cinci la sută, după ani şi ani, pe o rută reușită doar peste 200 de ani, de către un spărgător de gheaţă atomic.
Dracii de englezi au înhățat 60% din uscat, la un moment dat, iar asta nu demult. 

FOAMEA ȘI LĂCOMIA! Mergeau la furat și spaniolii, nu pentru a face pe bunii samariteni, chiar dacă-și cărau și preoții misionari după ei.
Românii aveau, de aceea nu se omorau cu navigația. Neamurile care nu aveau ieșire la mare și nici mâncare, dădeau buzna la vecini. Am intrat noi peste careva? Niciodată! Pentru că aveam de toate! Ehei, acu’ s-a rezolvat, nu mai avem!
Așa că… n’șpe milioane de români și-au luat lumea în cap și sunt ba la muncă, ba la furat, ba la ucis prin Afganistan (în cârdășie cu alți hoți!) sau înrolați în Legiunea Străină.


Mecanismul jafului este simplu: orice neam, care întrepătrunde alt neam, vine la furat! 

Toți hoții au aceeași vrăjeală, ca englezii în India: cică aduc civilizația. Aiurea, au venit să fure! 

La noi, indiferent că au fost habsburgii și apoi austro-ungarii (care mai sunt încă!), că au fost turcii sau grecii din Fanar, că au fost nemții și pe urmă rușii, aceeași situație: toți au venit la furat! 

Până și bulgarii au venit la ciupeală pe aici de-a lungul istoriei. 

Dintre vecini, numai sârbii au avut ce le trebuia, așa că măcar ei ne-au lăsat dracu’ în pace.


Gabriel LUPAN

 
Toute l'info avec 20minutes.fr, l'actualité en temps réel Toute l'info avec 20minutes.fr : l'actualité en temps réel | tout le sport : analyses, résultats et matchs en direct
high-tech | arts & stars : toute l'actu people | l'actu en images | La une des lecteurs : votre blog fait l'actu